AJUTORUL DE INCLUZIUNE - COMPONENTĂ A VENITULUI MINIM DE INCLUZIUNE

Act normativ de bază:

Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr.882 din data de 3 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare.  

Norme metodologice de aplicare:

Hotărârea Guvernului nr.1154/2022 privind aprobarea  Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din data de 26 septembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficii de asistență socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială

Familiile şi persoanele singure aflate în situație de dificultate, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă sau cele care şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.

Se acordă familiilor şi persoanelor singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.

De asemenea, benficiază de ajutorul de incluziune componentă a venitului minim de incluziune (VMI) și următoarele categorii de persoane:

* familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă (persoane fără adăpost) numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc;

* familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

• sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
• sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
• sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

1. CONDIȚII GENERALE:

Venitul minim de incluziune reprezintă un sprijin financiar acordat de stat persoanelor care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui nivel minimal de trai.

Se acordă familiilor şi persoanele singure aflate în dificultate, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege şi care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea VMI, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

Venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:

a. ajutor de incluziune: ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri cumulate situate sub nivelul venitului net lunar ajustat de 346 lei inclusiv, respectiv 504 lei inclusiv, în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani, acordat pentru asigurarea necesităților zilnice de viață.

b. ajutor pentru familia cu copii: ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri cumulate situate sub nivelul venitului net lunar ajustat de 879 de lei inclusiv, acordat celor care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie.

Venitul net lunar ajustat (Vaj) reprezintă suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, coeficienții fiind unitatea de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat.

Măsuri de asistență socială complementare:

În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, VMI este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură:

a. stimulente: măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;

b. facilităţi contributive: asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

c. alte drepturi complementare: transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situaţii deosebite, constând, după caz, în:

• plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;
• acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială;
• accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ, organizate în condiţiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune;
• măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă;
• accesul la serviciile sociale disponibile, în funcţie de nevoile identificate în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.

2. CONDIȚII SPECIFICE:

La calculul venitului net lunar ajustat (Vaj) se iau în considerare toate veniturile nete pe care membrii familiei sau, după caz, persoana singură le-au/le-a realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

Veniturile nete ale persoanei singure/familiei reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu excepţia acestor venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei, și anume:

a. sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

b. alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;

c. sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;

d. sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;

e. sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;

f. sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local;

g. stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;

h. sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;

i. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentului pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;

j. indemnizaţia lunare de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;

k. sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.

În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de VMI.

Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune este stabilită prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1154/2022, în Anexa nr. 4.

Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune poate fi consultată aici.

Pentru promovarea unei vieţi active şi a participării pe piaţa muncii, beneficiarii de VMI au dreptul la stimulente, după cum urmează:

a. în situaţia în care unul sau mai mulţi membri ai familiei realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau a altei forme legale de angajare sau membrii familiei desfăşoară activităţi independente ori agricole, 50% din totalitatea acestora, dar nu mai mult de 500 de lei/familie, nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei;

b. în situaţia în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungeşte pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Persoanele apte de muncă care nu realizează venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Legea nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit al familiei dacă se află în una dintre următoarele situaţii:

a. sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii;

b. nu se află în situaţia prevăzută la lit. a) şi se află pe lista comunicată, din oficiu, de către serviciul public de asistenţă socială la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă în a cărei rază teritorială îşi au domiciliul sau reşedinţa, pentru a fi înregistrate ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Aceste prevederi nu se aplică în cazul persoanelor singure şi membrilor de familie care solicită venit minim de incluziune numai pentru componenta reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii.

Persoana aptă de muncă este persoana care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii:

a. are vârsta cuprinsă între 16 ani şi vârsta standard de pensionare, prevăzută de lege;

b. nu urmează forma de organizare a învăţământului preuniversitar, respectiv învăţământ cu frecvenţă, prevăzută de Legea educaţiei naţionale nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

c. are starea de sănătate şi capacitatea fizică şi psihică corespunzătoare pentru prestarea unei munci.

Pentru menţinerea dreptului la ajutorul de incluziune, persoanele apte de muncă, se iau în considerare la stabilirea numărului membrilor de familie pentru determinarea nivelului de venit ajustat al familiei numai dacă se află în una sau mai multe dintre următoarele situaţii:

a. sunt înregistrate la agenţia teritorială pentru ocuparea forţei de muncă ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în condiţiile Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare, şi nu au refuzat un loc de muncă ori participarea la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională oferite de aceste agenţii;

b. efectuează activităţi cu caracter ocazional, stabilite conform solicitărilor transmise primăriei de către persoane juridice, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale sau întreprinderi familiale care au nevoie de forţă de muncă, în condiţiile Legii nr. 52/2011, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;

c. efectuează activităţi specifice, prevăzute de Legea nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;

d. la solicitarea primarului, prestează acţiuni/lucrări de interes local, în condiţiile prevăzute de prezenta lege.

Fac excepţie de la obligațiile menționate mai sus persoanele apte de muncă ce se află în una dintre următoarele situaţii:

a. asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 7 ani, în situaţia în care, pe raza teritorială a localităţii în care îşi au domiciliul/reşedinţa persoana aptă de muncă cu copiii aflaţi în întreţinere, nu există servicii sociale sau educaţionale care asigură servicii de supraveghere şi educaţie pe timpul zilei;

b. asigură creşterea şi îngrijirea unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 12 ani, respectiv 16 ani în cazul copiilor din familia monoparentală, în situaţia în care, pe raza teritorială a localităţii în care îşi au domiciliul/reşedinţa persoana aptă de muncă cu copiii aflaţi în întreţinere, nu există servicii sociale de tip centre de zi care asigură servicii de supraveghere şi educaţie pe timpul zilei şi/sau servicii de tip afterschool;

c. asigură creşterea şi îngrijirea, potrivit legii, a unuia sau mai multor copii în vârstă de până la 18 ani, dacă acesta/aceştia este/sunt încadrat/încadraţi în grad de handicap/dizabilitate grav/ă sau accentuat/ă dovedit prin certificat eliberat în condiţiile legii;

d. asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane cu handicap/dizabilitate grav/gravă care nu beneficiază de asistent personal, în condiţiile legii;

e. asigură îngrijirea uneia sau mai multor persoane vârstnice dependente, astfel cum sunt definite în art. 1 alin. (3) din Hotărârea Guvernului nr. 886/2000 pentru aprobarea Grilei naţionale de evaluare a nevoilor persoanelor vârstnice, care nu beneficiază de îngrijitor la domiciliu, în condiţiile legii;

f. urmează forma de organizare a învăţământului preuniversitar, respectiv învăţământ cu frecvenţă, prevăzută de Legea nr. 1/2011, cu modificările şi completările ulterioare;

g. participă la un program de pregătire/reconversie profesională;

h. este încadrată în muncă.

Cuantumul venitului minim de incluziune se stabileşte în baza venitului net lunar ajustat, calculat prin aplicarea coeficienţilor de echivalenţă, corespunzători persoanei singure, respectiv dimensiunii familiei, la venitul net lunar al acesteia.

Venitul net lunar ajustat (Vaj) reprezintă suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, coeficienții fiind unitatea de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat.

Dacă din calcul rezultă fracţiuni în bani, acestea se rotunjesc la 1 leu în favoarea beneficiarului.

În funcţie de încadrarea venitului net lunar ajustat al persoanei singure/familiei în limitele maxime ale celor două componenete ale VMI, aceasta beneficiază de una sau ambele componente.

Pentru componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim al acestuia este de 346 lei/lună, cu excepţia persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani, în cazul căreia cuantumul maxim al ajutorului de incluziune este de 504 de lei/lună.

Coeficienţii de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, utilizaţi în stabilirea venitului net lunar ajustat, sunt:

a. 1 - pentru persoana singură sau pentru un singur membru de familie;

b. 0,5 - pentru fiecare persoană în plus, adult sau copil.

Dimensiunea familiei se stabileşte prin însumarea coeficienţilor de echivalenţă, potrivit următorului exemplu:

Ex.: Pentru o familie compusă din 4 persoane, dimensiunea familiei se stabileşte astfel:

    - număr de persoane = 4, din care 2 adulţi şi 2 copii;

      Coeficientul de echivalență pentru primul adult este 1 și pentru fiecare persoană în plus, membru al familiei, este 0,5. Astfel că:

    - suma coeficienţilor de echivalenţă = 1 + 0,5 + 0,5 + 0,5 = 2,5;

    - număr de membri de familie = 2,5.

Venitul minim de incluziune se constituie din totalitatea sumelor aferente ajutoarelor financiare, respectiv ajutorul de incluziune și ajutorul pentru familia cu copii, care se stabilesc în funcţie de încadrarea în veniturile nete lunare ajustate realizate de familie în următoarele limite:

a. pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 346 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor cumulate ale familiei;

b. pentru ajutorul de incluziune, până la un venit net lunar ajustat de 504 de lei inclusiv, care se ia în calcul la stabilirea veniturilor persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani;

c. pentru ajutorul pentru familia cu copii, până la un venit net lunar ajustat de 879 de lei inclusiv.

Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, cuantumul maxim care poate fi acordat se calculează în funcţie de numărul membrilor familiei, pornind de la valoarea de referinţă reprezentată de cuantumul maxim lunar, la care se aplică coeficienţii de echivalenţă.

Suma aferentă ajutorului de incluziune se stabileşte ca diferenţă între nivelul cuantumului maxim al ajutorului de incluziune, calculat pentru întreaga familie sau persoana singură şi nivelul veniturilor nete lunare realizate de familie sau de persoana singură în luna anterioară solicitării dreptului. Dacă din calcul rezultă o sumă mai mică de 50 de lei, atunci se acordă 50 de lei.

Formula de calcul al venitului net ajustat este următoarea:

              Vt

    Vaj = -----,

            Dfam

unde:

    - Vt reprezintă venitul total al familiei/persoanei singure, la care, după caz, se aplică reducerea prevăzută de lege;

    - Dfam reprezintă dimensiunea familiei;

    - Vaj reprezintă venitul net ajustat/membru de familie.

Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la VMI se face prin dispoziția primarului, la finalul verificărilor.

Plata drepturilor de venit minim de incluziune se efectuează în baza deciziei directorului executiv al AJPIS/APISMB. Această decizie constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune.

Plata dreptului se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plăţii de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune, aferente ajutorului de incluziune, se efectuează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS/APISMB).

Condiții specifice – gospodărirea mai multor familii:

În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Solicitarea unui nou drept

După încetarea dreptului la ajutor de incluziune, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare.

Prin excepţie, în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data încetării dreptului în situaţia expirării perioadei de suspendare și ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de prezentare din 3 în 3 luni la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea încadrării în muncă sau participării la serviciile pentru stimularea ocuparii forței de muncă și de formare profesională.

Cererea se completează pe suport hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptăţită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare.

Cererea conţine date privind persoana îndreptăţită, date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile deţinute, tipul de locuinţă, numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, informaţii referitoare la situaţia educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi informaţii privind nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.

Documentele doveditoare se referă la veniturile şi componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune.

Formularul de Cerere şi declaraţie pe propria răspundere se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare. 

Formularul de Cerere și declarație pe propria răspundere pentru acordarea unor drepturi de asistență socială se utilizează și pentru solicitarea venitului minim de incluziune se poate descărca aici.

Documentele justificative:

Verificarea documentelor justificative se va realiza conform Procedurii de verificare și validare a solicitării dreptului la venitul minim de incluziune menționată în Anexa nr.11 la Normele metodologice aprobate prin HG nr.1154/2022 ce poate fi vizualizată aici.

Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum şi al persoanelor fără adăpost, se depune pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

Cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune se prelucrează în format electronic în cadrul sistemului informatic pentru domeniul asistenţei sociale, respectiv Sistemul naţional informatic pentru asistenţă socială (SNIAS) de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

La data înregistrării cererii pentru acordarea dreptului, solicitantul venitului minim de incluziune se înregistrează din oficiu ca solicitant de servicii sociale.

Sistemul naţional informatic pentru asistenţă socială (SNIAS) asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a VMI şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la venitul minim de incluziune.

Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei, prin SNIAS şi pe baza documentelor justificative solicitate.

În situaţia în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea datelor cuprinse în cerere, primarul dispune efectuarea verificării în teren, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii, la solicitanţii semnalaţi de către personalul din cadrul serviciului public de asistenţă socială.

La solicitarea agenţiilor teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială (AJPIS), primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării.

Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de solicitanţi cu privire la componenţa şi veniturile familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, personalul prevăzut în cadrul serviciului public de asistență socială (SPAS) solicită toate informaţiile disponibile la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

După finalizarea verificărilor, aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la venitul minim de incluziune se face prin dispoziţie a primarului.

Dispoziţiile primarului se comunică beneficiarilor în maximum 5 zile de la data emiterii acestora.

Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul agenției județene pentru plăți și inspecție socială/Agenției pentru plăți și inspecție socială a municipiului București (AJPIS/APISMB) verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul SNIAS şi stabileşte cuantumul final al componentelor venitului minim de incluziune pentru care a fost emisă dispoziţia primarului.

Pentru finalizarea verificării agenţia teritorială poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii informaţii şi documente referitoare la condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea venitului minim de incluziune, dacă acestea nu se regăsesc în SNIAS.

La finalizarea verificării directorul executiv al AJPIS/APISMB emite decizia de stabilire a plăţii, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

Decizia directorului executiv al AJPIS/APISMB constituie document de plată pentru VMI şi se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii, plata dreptului fiind efectuată în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plății.

Componenta venitului minim de incluziune reprezentată de ajutorul de incluziune, se acordă cu condiția îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

În situaţia în care persoanele apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune se angajează cu contract individual de muncă sau în baza unui raport de serviciu, pentru o perioadă de cel puţin 24 de luni consecutive, acordarea ajutorului de incluziune se prelungeşte pentru o perioadă de 6 luni, în cuantumul primit anterior angajării.

Persoanele apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor de incluziune au obligaţia de a se înregistra ca persoane aflate în căutarea unui loc de muncă.

Persoanele singure şi familiile beneficiare de venit minim de incluziune au obligaţia să depună la primărie, din 6 în 6 luni, declaraţia pe propria răspundere privind modificările apărute în componenţa familiei şi/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune.

Persoanele apte de muncă care nu obţin venituri în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu sau altă formă legală de angajare şi nici din activităţi independente sau activităţi agricole, aşa cum sunt acestea definite de Codul Fiscal, au obligaţia să se prezinte, ori de câte ori sunt solicitate de AJOFM în a cărei evidenţă sunt înregistrate ca persoane în căutarea unui loc de muncă, în vederea încadrării în muncă sau a participării la serviciile pentru stimularea ocupării forţei de muncă şi de formare profesională.

În cazul familiilor beneficiare de venit minim de incluziune care include componenta de ajutor de incluziune, una dintre persoanele majore apte de muncă din familia respectivă are obligaţia de a presta lunar, la solicitarea primarului, activităţi sau lucrări de interes local, cu respectarea duratei normale a timpului de muncă şi a normelor de securitate şi sănătate în muncă.

Persoana beneficiară de venit minim de incluziune are obligaţia de a respecta şi îndeplini în totalitate măsurile stabilite în planul individual de mediere, adus la cunoştinţa persoanei beneficiare potrivit Legii nr. 76/2002, cu modificările şi completările ulterioare.

În situația în care se produc modificări în componența familiei și/sau a veniturilor beneficiarilor de venit minim de incluziune, titularul dreptului are obligația de a depune la primărie, în termen de cel mult 10 zile lucrătoare de la data la care a intervenit modificarea, o declarație pe propria răspundere privind modificările intervenite, însoțită de documente doveditoare, după caz.

Titularul venitului minim de incluziune are obligaţia să comunice primăriei în a cărei rază teritorială îşi are domiciliul sau reşedinţa orice modificare cu privire la domiciliu, venituri şi numărul membrilor familiei, în termen de maximum 15 zile de la data la care a intervenit modificarea.

SUSPENDARE DREPT:

Neîndeplinirea obligației de a presta activități/lucrări de interes local pe o perioadă mai mare de 30 zile (luna calendaristică) conduce la suspendarea plății ajutorului de incluziune pentru o perioadă de maximum 3 luni și, respectiv, la încetarea plății ajutorului de incluziune, dacă obligația este neîndeplinită și în perioada de suspendare. Suspendarea dreptului la ajutorul de încluziune se face prin dispoziția primarului. Suspendarea se realizează începând cu luna următoare celei în care s-a făcut constatarea.

Suspendarea dreptului la ajutorul de incluziune se face prin dispoziție a primarului, în baza comunicării de către agenția teritorială pentru ocuparea forței de muncă a listei persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune care nu au respectat măsurile stabilite în planurile individuale de mediere. Suspendarea se realizează începând cu luna următoare celei în care s-a făcut constatarea.

Suspendarea plăţii venitului minim de incluziune sau a oricăreia dintre componentele acestuia se face în următoarele situaţii:

a. se înregistrează mandate poştale returnate pentru titularul venitului minim de incluziune, pe o perioadă de 3 luni consecutive;

b. în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanţi ai Curţii de Conturi a României s-au constatat date eronate cu privire la componenţa familiei sau a veniturilor beneficiarilor;

c. din verificările efectuate de AJPIS/APISMB, ulterior aprobării dreptului, se constată existenţa unor modificări în componenţa familiei sau a veniturilor realizate de persoana singură ori membrii familiei.

În aceste situații de suspendare, directorul AJPIS/APISMB solicită primăriei în a cărei rază terirorială locuiește familia sau persoana singură verficarea situației sau, după caz, dispune efectuarea de verificări de către inspectorii sociali de la nivelul agenției. După această verificare  drepturile neîncasate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în același cuantum sau în cuantum modificat, dacă cele constatate nu conduc la încetarea dreptului.

Suspendarea plăţii venitului minim de incluziune, respectiv a oricăreia dintre componentele acestuia se aplică începând cu luna următoare celei în care s-a constatat situaţia care determină suspendarea.

MODIFICARE DREPT:

Modificarea cuantumului oricăreia dintre componentele venitului minim de incluziune se face prin decizie a directorului executiv al AJPIS/APISMB și se realizează în următoarele situaţii:

a. în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 50 lei faţă de cuantumul stabilit iniţial;

b. în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, respectiv ajutorul de incluziune sau ajutorul pentru familia cu copii;

c. în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, respectiv ajutorul de incluziune sau ajutorul pentru familia cu copii;

d. în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, referitor la absențele nemotivate înregistrate de copil.

Modificarea cuantumului VMI se face începând cu luna următoare constatării situaţiilor menționate mai sus.

ÎNCETARE DREPT:

Încetarea dreptului se face prin dispoziție scrisă a primarului și se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât și la oricare din componentele sale.

Încetarea plăţii dreptului la venitul minim de incluziune, a dreptului la ajutor de incluziune se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate, precum și în situația în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei refuză să furnizeze informațiile necesare pentru completarea fișei.

Refuzul de a efectua activităţile sezoniere de două ori conduce la încetarea dreptului la ajutorul de incluziune.

Refuzul persoanelor apte de muncă beneficiare de ajutor de incluziune de a participa la cursurile programelor educaţionale de tip "A doua şansă" conduce la încetarea dreptului la ajutor de incluziune, prin dispoziţie a primarului.

Încetarea dreptului la ajutor de incluziune are loc astfel:

a. începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor (obligația de prezentare din 3 în 3 luni la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea încadrării în muncă sau paricipării la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională ori obligația prestării lunare a orelor de muncă în folosul comunității);

b. începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

Dispoziția primarului privind încetarea dreptului se transmite la AJPIS/APISMB și titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

După încetarea dreptului la ajutor de incluziune, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condițiile acordate de acordare prevăzute de lege.

Prin excepţie, în situaţia de încetare ca urmare a expirării perioadei de suspendare și ca urmare a neîndeplinirii obligaţiei de prezentare din 3 în 3 luni la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea încadrării în muncă sau paricipării la serviciile pentru stimularea ocuparii forței de muncă și de formare profesională, în cazul ajutorului de incluziune, persoana singură sau familia va putea solicita un nou drept după o perioadă de 12 luni de la data încetării dreptului.

Plata ajutorului de incluziune se realizează pe bază de:

- mandat poştal

- în cont bancar sau

- prin orice alte mijloace electronice de plată disponibile.

Plata ajutorului de incluziune în cazul persoanelor fără adăpost se asigură prin stat de plată și se efectuează până la data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară.