AJUTORUL PENTRU FAMILIA CU COPII - COMPONENTĂ A VENITULUI MINIM DE INCLUZIUNE

Act normativ de bază:

Legea nr.196/2016 privind venitul minim de incluziune, publicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr.882 din data de 3 noiembrie 2016, cu modificările și completările ulterioare.

Norme metodologice de aplicare:

Hotărârea Guvernului nr.1154/2022 privind aprobarea  Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din data de 26 septembrie 2022, cu modificările și completările ulterioare.

Beneficii de asistență socială pentru prevenirea şi combaterea sărăciei şi riscului de excluziune socială

Familiile şi persoanele singure aflate în situație de dificultate, la un moment dat, pe parcursul vieţii, din cauze socioeconomice, de sănătate şi/sau care rezultă din mediul social de viaţă sau cele care şi-au pierdut sau le-au fost limitate propriile capacităţi de integrare socială.

Se acordă familiilor şi persoanelor singure, cetăţeni români, care au domiciliul sau reşedinţa în România.

De asemenea, beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii, componentă a venitului minim de incluziune și următoarele categorii de persoane:

• familiile şi persoanele singure, cetăţeni români, fără domiciliu sau reşedinţă şi fără locuinţă (persoane fără adăpost) numai pe perioada în care se află în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială de la nivelul unităţilor administrativ-teritoriale în care trăiesc;
• familiile şi persoanele singure care nu au cetăţenie română, dacă se află în una dintre următoarele situaţii:
  1. sunt cetăţeni ai unui stat membru al Uniunii Europene, ai Spaţiului Economic European, ai Confederaţiei Elveţiene sau străini, denumiţi în continuare cetăţeni străini, pe perioada în care au domiciliul ori, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legislaţiei române;
  2. sunt cetăţeni străini sau apatrizi cărora li s-a acordat o formă de protecţie în condiţiile legii;
  3. sunt apatrizi care au domiciliul sau, după caz, reşedinţa în România, în condiţiile legii.

1. CONDIȚII GENERALE:

Venitul minim de incluziune reprezintă un sprijin financiar acordat de stat persoanelor care nu dispun de resursele necesare pentru satisfacerea unui nivel minimal de trai.

Se acordă familiilor şi persoanele singure aflate în dificultate, precum şi pentru prevenirea riscului sărăciei în rândul copiilor şi stimularea participării acestora în sistemul de educaţie.

Titularul dreptului este persoana care îndeplineşte condiţiile de eligibilitate prevăzute de lege şi care completează cererea în format letric sau electronic pentru acordarea venitului minim de incluziune, personal sau prin reprezentant, iar beneficiarul este familia/persoana singură.

Venitul minim de incluziune se compune din una sau mai multe din următoarele categorii de ajutoare financiare:

1. ajutor de incluziune: ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri cumulate situate sub nivelul venitului net lunar ajustat de 346 lei inclusiv, respectiv 504 lei inclusiv, în cazul persoanei singure cu vârsta de cel puţin 65 de ani, acordat pentru asigurarea necesităților zilnice de viață.

2. ajutor pentru familia cu copii: ajutorul financiar acordat familiilor cu venituri cumulate situate sub nivelul venitului net lunar ajustat de 879 de lei inclusiv, acordat celor care au în întreţinere unul sau mai mulţi copii în vârstă de până la 18 ani, în scopul prevenirii riscului de sărăcie a copilului şi stimulării participării acestuia în sistemul de educaţie.

Venitul net lunar ajustat (Vaj) reprezintă suma care revine fiecărui membru de familie din venitul net lunar total al acesteia, după aplicarea coeficienţilor de echivalenţă corespunzători dimensiunii familiei, coeficienții fiind unitatea de măsură utilizată la calculul venitului net lunar ajustat.

Măsuri de asistență socială complementare:

În funcţie de nevoile familiei/persoanei singure, venitul minim de incluziune este însoţit de alte măsuri de asistenţă socială complementare, acordate în bani şi/sau în natură:

1. stimulente: măsuri speciale de stimulare pentru participarea pe piaţa muncii, acordate în bani sau care reprezintă deduceri aplicate veniturilor persoanei;
2. facilităţi contributive: asigurarea în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără plata contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.
3. alte drepturi complementare: transferuri financiare şi/sau sprijin în natură, cu scopul de a facilita incluziunea socială şi prevenirea riscului de excluziune socială, acordate beneficiarilor de venit minim de incluziune sau altor categorii aflate în situaţii deosebite, constând, după caz, în:
   1. plata asigurării obligatorii a locuinţei în condiţiile Legii nr. 260/2008 privind asigurarea obligatorie a locuinţelor împotriva cutremurelor, alunecărilor de teren şi inundaţiilor, republicată;
   2. acordarea de ajutoare comunitare şi de urgenţă destinate sprijinirii familiei/persoanei singure pentru depăşirea unor situaţii de dificultate temporară şi prevenirea sau reducerea riscului de sărăcie şi excluziune socială;
   3. accesul la măsuri de sprijin financiar pentru promovarea şi susţinerea frecventării cursurilor de învăţământ, organizate în condiţiile legii de către beneficiarii venitului minim de incluziune;
   4. măsuri de stimulare a ocupării prevăzute de Legea nr. 76/2002 privind sistemul asigurărilor pentru şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi alte măsuri care să conducă la accesul persoanelor beneficiare de venit minim de incluziune la un loc de muncă;
   5. accesul la serviciile sociale disponibile, în funcţie de nevoile identificate în vederea depăşirii situaţiilor de dificultate.

2.  CONDIȚII SPECIFICE:

La calculul venitului net lunar ajustat se iau în considerare toate veniturile nete pe care membrii familiei sau, după caz, persoana singură le-au/le-a realizat în luna anterioară solicitării venitului minim de incluziune.

Veniturile nete ale persoanei singure/familiei reprezintă totalitatea sumelor primite/realizate de persoana singură, respectiv de fiecare membru al familiei. Acestea includ veniturile neimpozabile prevăzute la art. 62 din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, sumele reprezentând valoarea obţinută după aplicarea cotei de impozitare asupra venitului impozabil stabilit conform Legii nr. 227/2015, cu modificările şi completările ulterioare, obligaţii legale de întreţinere faţă de copii şi/sau faţă de părinţi şi alte creanţe legale, cu excepţia acestor venituri care nu se iau în calcul la stabilirea veniturilor nete lunare ale familiei, și anume:

1. sumele primite cu titlu de prestaţii sociale în baza Legii nr. 448/2006 privind protecţia şi promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată, cu modificările şi completările ulterioare;
2. alocaţia de stat pentru copii acordată în baza Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, republicată, cu modificările ulterioare;
3. sumele acordate ca burse sau alte forme de sprijin financiar destinate exclusiv pentru susţinerea educaţiei preşcolarilor, elevilor şi studenţilor, prin programe ale Ministerului Educaţiei, altor instituţii publice şi private, inclusiv organizaţii neguvernamentale;
4. sumele primite din activitatea desfăşurată ca zilier, în condiţiile Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cele obţinute în calitate de prestator casnic în baza Legii nr. 111/2022 privind reglementarea activităţii prestatorului casnic;
5. sumele primite de persoanele apte de muncă din familie ca urmare a participării la programe de formare profesională organizate în condiţiile legii, dacă acestea nu au titlu de venituri salariale;
6. sumele primite ocazional din partea unor persoane fizice ori juridice, precum şi sumele cu titlu de ajutor de urgenţă primite de la bugetul de stat sau local;
7. stimulentul educaţional acordat potrivit prevederilor Legii nr. 248/2015 privind stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor provenind din familii defavorizate, republicată, sub formă de tichet social pentru stimularea participării în învăţământul preşcolar a copiilor proveniţi din familii defavorizate;
8. sumele ocazionale acordate de la bugetul de stat sau bugetele locale cu caracter de despăgubiri ori sprijin financiar pentru situaţii excepţionale;
9. ajutorul pentru încălzirea locuinţei şi suplimentului pentru energie acordate în baza Legii nr. 226/2021, cu modificările ulterioare;
10. indemnizaţia lunare de hrană acordată în baza Legii nr. 584/2002 privind măsurile de prevenire a răspândirii maladiei SIDA în România şi de protecţie a persoanelor infectate cu HIV sau bolnave de SIDA, cu modificările şi completările ulterioare, şi indemnizaţia lunară de hrană prevăzută de Legea nr. 302/2018 privind măsurile de control al tuberculozei;
11. sumele primite cu titlu de sprijin, asigurate din bugetul de stat sau fonduri nerambursabile, acordate în baza legii sau în baza programelor operaţionale aprobate.

În cazul în care cel puţin unul dintre membrii familiei are în proprietate, închiriere, comodat ori altă formă de deţinere cel puţin unul dintre bunurile cuprinse în Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune, aceasta nu beneficiază de venit minim de incluziune.

Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune este stabilită prin Normele metodologice de aplicare a prevederilor prezentei Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.1154/2022, în Anexa nr.4.

Anexa cu Lista bunurilor ce conduc la excluderea acordării venitului minim de incluziune poate fi descărcată aici.

Dreptul la venitul minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la venitul minim de incluziune se face prin dispoziția primarului, la finalul verificărilor.

Plata drepturilor de venit minim de incluziune se efectuează în baza deciziei directorului executiv al AJPIS/APISMB. Această decizie constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune.

Plata dreptului se realizează în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plăţii de către directorul executiv al agenţiei teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

Plata sumelor acordate cu titlu de venit minim de incluziune ajutorului pentru familia cu copii, se efectuează lunar, de către agenţiile teritoriale pentru plăţi şi inspecţie socială.

Condiții specifice – gospodărirea mai multor familii

În cazul familiei care locuieşte şi gospodăreşte împreună cu alte familii ori persoane singure şi contribuie împreună la achiziţionarea sau realizarea unor bunuri şi a unor venituri din valorificarea acestora ori la consumul acestora, la stabilirea veniturilor familiei se iau în considerare atât veniturile nete lunare proprii, cât şi partea ce îi revine de drept din veniturile lunare nete, realizate în comun de persoanele din gospodărie.

Condiții specifice – frecventarea școlară

În situaţia în care unul dintre copii nu mai frecventează cursurile şcolare, acesta nu mai este luat în considerare nici la stabilirea venitului net lunar ajustat şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

În cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în care este înscris.

Pentru lunile în care se acordă vacanţă şcolară, potrivit legii, ajutorul pentru familia cu copii se acordă în cuantumurile prevăzute menționate mai sus.

Condiții specifice – dizabilitate

Pentru familiile care au în întreţinere copii cu handicap/dizabilitate grav/gravă sau accentuat/accentuată, de vârstă şcolară, condiţia diminuării cuantumului nu se aplică.

Condiții specifice – venituri asistent maternal profesionist

Asistentul maternal profesionist beneficiază de ajutorul pentru familia cu copii doar pentru copiii săi, luându-se în considerare la stabilirea dreptului toate veniturile realizate de membrii familiei, cu excepţia celor provenite din alocaţiile de plasament şi alte sume acordate asistentului maternal ca urmare a instituirii măsurii plasamentului, în condiţiile legii.

Solicitarea unui nou drept

După încetarea dreptului la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condiţiile de acordare.

Cererea se completează pe suport hârtie sau în format electronic de către persoana îndreptăţită, de reprezentantul familiei sau reprezentantul legal al persoanei îndreptăţite, însoţită de declaraţia pe propria răspundere privind veridicitatea datelor înscrise în cerere, de un angajament de plată pentru situaţiile în care se pot constata drepturi acordate necuvenit, precum şi de documente doveditoare.

Cererea conţine date privind persoana îndreptăţită, date privind componenţa familiei, veniturile realizate de membrii acesteia şi bunurile deţinute, tipul de locuinţă, numărul persoanelor care locuiesc la aceeaşi adresă de domiciliu sau reşedinţă, informaţii referitoare la situaţia educaţională şi profesională a persoanei îndreptăţite, a membrilor de familie, precum şi informaţii privind nevoile speciale şi situaţiile particulare în care aceştia se află.

Documentele doveditoare se referă la veniturile şi componenţa familiei solicitante, precum şi respectarea condiţiilor de eligibilitate prevăzute de lege pentru fiecare dintre componentele venitului minim de incluziune.

Formularul de cerere şi declaraţie pe propria răspundere se completează potrivit modelului prevăzut în anexa nr. 1 la Normele metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 196/2016 privind venitul minim de incluziune, cu modificările și completările ulterioare.

Formularul de Cerere și declarație pe propria răspundere pentru acordordarea unor drepturi de asistență socială se utilizează pentru solicitarea venitului minim de incluziune și poate fi descărcat aici.

Documentele justificative

Verificarea documentelor justificative se va realiza conform Procedurii de verificare și validare a solicitării dreptului la venitul minim de incluziune menționată în Anexa nr.11 la Normele metodologice aprobate prin HG nr.1154/2022 ce poate fi vizualizată aici.

Cererea de acordare a venitului minim de incluziune, însoţită de documentele doveditoare şi angajamentul de plată, inclusiv în cazul cetăţenilor străini sau apatrizi, precum şi al persoanelor fără adăpost, se depun pe suport hârtie sau se transmite electronic şi se înregistrează la serviciul public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

Cererile, declaraţiile şi documentele depuse în vederea acordării venitului minim de incluziune se prelucrează în format electronic în cadrul sistemului informatic pentru domeniul asistenţei sociale, respectiv Sistemul naţional informatic pentru asistenţă socială (SNIAS) de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei comunei, oraşului, municipiului sau a sectorului municipiului Bucureşti în a cărui rază teritorială îşi are domiciliul ori reşedinţa sau, după caz, trăieşte titularul dreptului.

La data înregistrării cererii pentru acordarea dreptului, solicitantul venitului minim de incluziune se înregistrează din oficiu ca solicitant de servicii sociale.

SNIAS asigură suportul informatic pentru înregistrarea şi administrarea cererilor, declaraţiilor şi altor documente prevăzute de lege, verificarea criteriilor de eligibilitate şi a condiţiilor de acordare a dreptului, emiterea şi transmiterea dispoziţiilor şi deciziilor de aprobare/respingere/suspendare/încetare a dreptului, precum şi a altor operaţiuni specifice procesului de acordare a venitului minim de incluziune şi permite accesarea bazelor de date ale instituţiilor administraţiei publice centrale şi locale în vederea verificării îndeplinirii criteriilor de eligibilitate şi condiţiilor de acordare a dreptului la venitul minim de incluziune.

Verificarea datelor şi informaţiilor cuprinse în cerere şi în documentele doveditoare, precum şi prelucrarea datelor înscrise în cerere se realizează de către personalul serviciului public de asistenţă socială de la nivelul primăriei, prin SNIAS şi pe baza documentelor justificative solicitate.

În situaţia în care există informaţii sau suspiciuni privind veridicitatea datelor cuprinse în cerere, primarul dispune efectuarea verificării în teren, în termen de maximum 5 zile de la data înregistrării cererii, la solicitanţii semnalaţi de către personalul din cadrul serviciului public de asistenţă socială.

La solicitarea agenţiilor județene pentru plăţi şi inspecţie socială/Agenției pentru plăți și inspecție socială a municipiului București (AJPIS/APISMB), primarul este obligat să dispună de îndată efectuarea verificărilor în teren a situaţiilor semnalate, atât pentru solicitanţii venitului minim de incluziune, cât şi pentru beneficiarii acestuia, verificare care se realizează în maximum 15 zile de la data înregistrării sesizării sau solicitării.

Pentru verificarea corectitudinii datelor furnizate de solicitanţi cu privire la componenţa şi veniturile familiei, locuinţa de domiciliu/reşedinţă, bunurile mobile şi imobile deţinute, personalul prevăzut în cadrul serviciului public de asistență socială (SPAS) solicită toate informaţiile disponibile la nivelul autorităţilor administraţiei publice locale, iar serviciile de specialitate ale primăriei au obligaţia să le furnizeze în termen de 5 zile de la solicitare.

După finalizarea verificărilor, aprobarea sau respingerea solicitării dreptului la venitul minim de incluziune se face prin dispoziţie a primarului.

Dispoziţiile primarului se comunică beneficiarilor în maximum 5 zile de la data emiterii acestora.

Dreptul la venit minim de incluziune se acordă începând cu luna următoare înregistrării cererii.

Până pe data de 20 a fiecărei luni, personalul AJPIS/APISMB verifică îndeplinirea criteriilor de eligibilitate, astfel cum acestea rezultă din datele procesate în cadrul SNIAS şi stabileşte cuantumul final al componentelor venitului minim de incluziune pentru care a fost emisă dispoziţia primarului.

Pentru finalizarea verificării agenţia teritorială poate solicita autorităţilor administraţiei publice locale şi centrale, precum şi altor instituţii informaţii şi documente referitoare la condiţiile prevăzute de lege pentru acordarea venitului minim de incluziune, dacă acestea nu se regăsesc în SNIAS.

La finalizarea verificării directorul executiv al AJPIS/APISMB emite decizia de stabilire a plăţii, în care se menţionează dispoziţia primarului şi cuantumul venitului minim de incluziune, defalcat pe componente.

Decizia directorului executiv al AJPIS/APISMB constituie document de plată pentru venitul minim de incluziune şi se comunică titularului acestuia în maximum 10 zile de la data emiterii, plata dreptului fiind efectuată în luna următoare celei în care s-a emis decizia de stabilire a plății.

Componenta venitului minin de incluziune reprezentată de ajutorul pentru familia cu copii se acordă cu condiția îndeplinirii criteriilor de eligibilitate.

Ajutorul pentru familia cu copii se acordă copiilor care frecventează școala.

În cazul în care copilul care frecventează şcoala a împlinit vârsta de 18 ani în cursul unui an şcolar, ajutorul pentru familia cu copii se acordă până la finalizarea anului şcolar în care este înscris.

Ajutorul pentru familia cu copii se acordă și în perioada vacanțelor școlare.

SUSPENDARE DREPT:

Suspendarea plăţii ajutorului pentru familia cu copii acestuia se face în următoarele situaţii:

   1. se înregistrează mandate poştale returnate pentru titularul venitului minim de incluziune, pe o perioadă de 3 luni consecutive;

   2. în urma controlului efectuat de inspectorii sociali sau de reprezentanţi ai Curţii de Conturi a României s-au constatat date eronate cu privire la componenţa familiei sau a veniturilor beneficiarilor;

   3. din verificările efectuate de AJPIS/APISMB, ulterior aprobării dreptului, se constată existenţa unor modificări în componenţa familiei sau a veniturilor realizate de persoana singură ori membrii familiei.

În aceste situații de suspendare, directorul AJPIS/APISMB solicită primăriei în a cărei rază terirorială locuiește familia sau persoana singură verficarea situației sau, după caz, dispune efectuarea de verificări de către inspectorii sociali de la nivelul agenției. După această verificare, drepturile neîncasate de către titular se achită acestuia, din oficiu, după caz, în același cuantum sau în cuantum modificat, dacă cele constatate nu conduc la încetarea dreptului.

Suspendarea acordării ajutorului pentru familia cu copii se face numai pentru copilul/copiii pentru care s-a luat decizia plasamentului sau plasamentului în regim de urgenţă, respectiv pe perioada când acesta se află la un asistent maternal, la o familie de plasament sau într-un serviciu social de tip rezidenţial. În această situaţie, copilul nu mai este luat în calcul la stabilirea venitului net lunar pe membru de familie şi nici la stabilirea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii.

Suspendarea plăţii ajutorului pentru familia cu copii se aplică începând cu luna următoare celei în care s-a constatat situaţia care determină suspendarea.

MODIFICARE DREPT:

Modificarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii se face prin decizie a directorului executiv al AJPIS/APISMB și se realizează în următoarele situaţii:

   1. în cazul în care au intervenit modificări ale veniturilor familiei şi/sau în componenţa acesteia care conduc la diferenţe mai mari de 50 lei faţă de cuantumul stabilit iniţial;

   2. în situaţia în care au intervenit perioade de suspendare a acordării unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, respectiv ajutorul de incluziune sau ajutorul pentru familia cu copii;

   3. în situaţia în care a încetat dreptul la acordarea unuia din ajutoarele care compun venitul minim de incluziune, respectiv ajutorul de incluziune sau ajutorul pentru familia cu copii;

   4. în situaţia în care se aplică diminuarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii, referitor la absențele nemotivate înregistrate de copil.

Modificarea cuantumului ajutorului pentru familia cu copii se face începând cu luna următoare constatării situaţiilor menționate mai sus.

ÎNCETARE DREPT:

Încetarea dreptului se face prin dispoziție scrisă a primarului și se referă atât la venitul minim de incluziune, în ansamblul său, cât și la oricare din componentele sale.

Încetarea plăţii dreptului la ajutorul pentru familia cu copii ajutor de incluziune se face începând cu luna următoare încetării sau constatării neîndeplinirii condițiilor de eligibilitate, precum și în situația în care titularul dreptului sau oricare dintre membrii familiei refuză să furnizeze informațiile necesare pentru completarea fișei.

Încetarea dreptului la ajutorul pentru familia cu copii are loc astfel:

    1. începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care beneficiarii nu îndeplinesc obligaţiile aflate în sarcina lor (obligația de prezentare din 3 în 3 luni la agenția pentru ocuparea forței de muncă în vederea încadrării în muncă sau paricipării la serviciile pentru stimularea ocupării forței de muncă și de formare profesională ori obligația prestării lunare a orelor de muncă în folosul comunității);

    2. începând cu luna următoare expirării perioadelor de suspendare, în cazul în care, ca urmare a verificărilor efectuate, se constată neîndeplinirea condiţiilor de eligibilitate pentru acordarea dreptului.

Dispoziția primarului privind încetarea dreptului se transmite la AJPIS/APISMB și titularului dreptului în termen de 5 zile de la data emiterii acesteia.

După încetarea dreptului la ajutorul pentru familia cu copii, un nou drept poate fi solicitat începând cu luna următoare celei în care sunt îndeplinite condițiile acordate de acordare prevăzute de lege.

Plata ajutorului pentru familia cu copii, se realizează pe bază de:

• mandat poştal
• în cont bancar sau
• prin orice alte mijloace electronice de plată disponibile.

Plata ajutorului pentru familia cu copii, în cazul persoanelor fără adăpost, se asigură prin stat de plată și se eftuează până la data de 15 a lunii în curs pentru luna anterioară.